Hoteluri & Pensiuni | Restaurante | Muzee | Cluburi & Teatre | Telefoane si Adrese Utile | Transport | Atractii Turistice |

Galerie Foto

Bucuresti este capitala României si, in acelasi timp, cel mai mare oras, centru industrial si comercial al tarii. Prima sa mentiune apare in 1459 si devine capitala in 1862. De atunci sufera schimbari continue, fiind centrul scenei artistice, culturale si mass-media. Între cele doua razboaie mondiale, arhitectura eleganta si elita bucuresteana i-au adus porecla "Micul Paris". În prezent, capitala are acelasi nivel administrativ ca si un judet si este impartita in sase sectoare.

Orasul se afla in sud-estul tarii, intre Ploiesti si Giurgiu, pe malurile râului Dâmbovita, ce se varsa in Arges, afluent al Dunarii. Mai multe lacuri se intind de-a lungul râului Colentina, in perimetrul orasului, precum Lacul Floreasca, Lacul Tei sau Lacul Colentina, iar in centrul orasului exista un lac, Lacul Cismigiu. Acest lac, fosta balta in vechiul oras medieval, este inconjurat de Gradina Cismigiu, inaugurata in 1847 dupa planurile arhitectului german Carl F. W. Meyer. Pe lânga Cismigiu, mai exista doua parcuri mari, Parcul Herastrau (cu Muzeul Satului) si Gradina Botanica (cea mai mare din România si care cuprinde peste 10.000 de specii de plante, inclusiv exotice).

Legenda spune ca Bucuresti a fost fondat de un oier pe nume Bucur. Conform unei alte variante mai probabila, Bucuresti a fost intemeiat de catre Mircea cel Batrân la sfârsit de secol XIV.

Pe malurile Dâmbovitei si ale Colentinei este atestata cultura paleolitica si neolitica. Pâna in 1800 i. Hr. apar anumite dovezi ale unor comunitati in zonele Dudesti, Lacul Tei si Bucurestii-Noi de astazi. Sapaturile arheologice arata trecerea acestei zone printr-un proces de dezvoltare din epoca bronzului si pâna in anul 100 i. Hr., in timpul caruia zonele Herastrau, Radu Voda, Lacul Tei, Pantelimon, dealul Mihai Voda, Popesti-Leordeni si Popesti-Novaci sunt populate de indo-europeni (mai precis geto-daci). Primele locuinte dupa retragerea aureliana din 273 d. Hr. sunt atestate in secolele III - XIII, pâna in Evul Mediu.

Asezarea este atestata documentar la 20 septembrie 1459 intr-un act emis de Vlad Ţepes, domn al Ţarii Românesti, prin care se intareste o mosie unor boieri. Cetatea Dâmbovitei, cum mai apare in primii ani orasul, avea rol strategic, urmând sa supravegheze drumul ce mergea de la Târgsor la Giurgiu, in ultima asezare aflându-se o garnizoana otomana. În scurt timp, Bucurestiul se afirma, fiind ales la 14 octombrie 1465 de catre Radu cel Frumos ca resedinta domneasca. În anii 1558 - 1559, la Curtea Veche este construita Biserica Domneasca, ctitorie a domnului Mircea Ciobanul, aceasta ramânâd pâna astazi cel mai vechi lacas de cult din oras pastrat in forma sa initiala.

În 1659, sub domnia lui Gheorghe Ghica, Bucurestiul devine capitala Ţarii Românesti, moment in care se trece la modernizarea acestuia. Apar primele drumuri pavate cu piatra de râu (1661), se infiinteaza prima institutie de invatamânt superior, Academia Domneasca (1694) si este construit Palatul Mogosoaiei (Constantin Brâncoveanu, 1702), edificiu in care astazi se afla Muzeul de Arta Feudala Brâncoveneasca. În 1704, ia fiinta la initiativa spatarului Mihai Cantacuzino Spitalul Coltea, care a fost avariat ulterior intr-un incendiu si un cutremur si recontruit in 1888. În scurt timp, Bucurestii se dezvolta din punct de vedere economic; se remarca cresterea numarului mestesugarilor, ce formau mai multe bresle (ale croitorilor, cizmarilor, cavafilor, cojocarilor, pânzarilor, salvaragiilor, zabunarilor s.a). Odata cu acestea continua modernizarea orasului. Sunt create primele manufacturi, cismele publice, iar populatia se mareste continuu prin aducerea de locuitori din intreaga Muntenie (catagrafiaul din 1798 indica 30.030 de locuitori, in timp ce cea din 1831 numara 10.000 de case si 60.587 de locuitori).

Ateneul RomânÎncet-incet apar o serie de institutii de interes (Teatrul National, Gradina Cismigiu, Cimitirul Şerban Voda, Societatea Academica din Bucuresti, Societatea Filarmonica din Bucuresti, Universitatea din Bucuresti, Gara de Nord, Grand Hotel du Boulevard, Ziarul Universul, cafenele, restaurante, Gradina Botanica din Bucuresti, Ateneul Român, Banca Nationala, cinematografe) si inovatii in materie de tehnologie si cultura (iluminatul cu petrol lampant, prima linie de tramvai, iluminatul electric, primele linii telefonice).

Municipiul Bucuresti a fost pâna la instaurarea regimului comunist in România resedinta judetului Ilfov (interbelic).

Bucurestiul are un statut special in tara, fiind singurul oras care nu apartine nici unui judet. Totusi, populatia sa este mai numeroasa decât a oricarui judet.

Primaria administreaza orasul si este condusa de un Primar General (actualmente Adriean Videanu). Orasul are o suprafata totala de 228 km², pe care se intind 6 sectoare administrative, fiecare conduse de o primarie proprie. Sectoarele sunt dispuse radial (si numerotate in sensul acelor de ceasornic) astfel incât fiecare sa aiba in administratie o parte a centrului Bucurestiului. Primaria Generala este responsabila cu utilitatile (apa, transportul, bulevardele principale), iar Primariile sectoarelor au responsabilitatea contactului dintre cetateni si consiliile locale, strazile secundare, parcuri, scoli si serviciile de salubrizare.

 

 

It uses materials from Wikipedia

Orasul Bucuresti